Mama lui Stefan cel Mare

Odata, îl atacau turcii pe Stefan cel Mare. Asta, cand îi vede ca se-apropie, se suie pe o motocicleta, îsi ia o mitraliera si da iama prin ei.
Îi omoara pe toti…
A doua zi, turcii ataca din nou. Când vede asta, Stefan încaleca pe-un Harley-Davidson, îsi ia 2 mitraliere, câte una in fiecare mâna si-i omoara iarasi pe toti.
Când vad turcii asta, se duc la mama lui Stefan:
“Stiti, fiul dvs. ne bate în fiecare zi. Nu puteti sa vorbiti si dvs. cu el s-o lase mai moale ?”
MA-sa promite ca o sa vorbeasca.
Dupa înca o zi, vad turcii ca Stefan nu mai iese pe motocicleta. Bucurie mare, etc, dar nu ataca înca, vor sa fie siguri. Dupa înca o zi, tot liniste.
A treia zi, îsi iau turcii inima-n dinti si se apropie de cetate sa atace.
La un moment dat, apare Stefan pe H-D, cu mitralierele în mâna:
“Ha, ati luat plasa ca mama nu-i acasa !”

Turcii si Stefan cel Mare

Era pe vremea când se potcovea….. BLA, BLA, BLA, era pe vremea lu’ Stefan cel Mare, când ajung turcii si peste el…Si vine la Maria Sa, un angajat de-al sau:
“Stefane, Stefane, au intrat turcii în tara, e urgie !”
“Nu-i nimic, câti sunt ?”
“10000 Maria Ta !”
“Si noi ?”
“1000…”
“Bine, adu-mi armura si mantaua cea rosie…”
“Da’ de ce mantaua rosie ?”
“Pai daca ma ranesc, sa nu vada ostenii sânge la mine si sa lupte mai departe.”
Zis & facut. Câstiga ai nostrii si vin peste un an iar turcii…:
“Maria Ta, BLA, BLA, BLA,…”
“Nu-i nimic, câti sunt ?”
“15000…”
“Si noi ?”
“Pai am mai ramas vo’ 920…”
(…de unde concluzia ca ei se si înmulteau mai repede…)
“Bine, adu-mi armura, pelerina rosie si pantalonii mei MARO…”